Generalitați Rizartroza
Rizartroza este boala ce afectează articulația de la baza policelui (articulația carpometacarpiana I – CMC I), articulație ce se interpune între osul trapez și primul metacarpian. De obicei e afectată mâna nondominanta.
Boala este frecvent întâlnită în populație, afectând până la 40% din persoanele peste 80 de ani, dar nu este mereu manifestă clinic. Când aceasta devine manifestă apare durere progresivă și impotența funcțională care se agravează cu evoluția bolii.
Știință
Articulația CMC I are o formă special, de șa, care ne permite să facem cu policele mișcări de opoziție, rotație, pensă, flexie, extensie etc. Pentru stabilizarea articulației, există un complex ligamentar complex format din 16 ligamente. Forma specială a acestei articulații o face instabilă, mai ales la personele care au o laxitate ligamentara asociată.
Mișcările posibile datorită policelui reprezintă 50% din funcția mâinii, fiind ușor de înțeles că articulatia de la baza policelui suferă o uzura accelerată comparativ cu celelalte articulații ale mâinii. De asemenea, încărcătură pe această articulație este mai mare decât la oricare alta a mâinii.
Printre factorii favorizanți, care duc de obicei la apariția patologiei la vârste mai tinere, se numara predispoziția genetică, munca manuală grea, traumatisme la nivelul acestei articulații.
Vizita la medic
Pacienții descriu frecvent durere la baza policelui, mai ales cu folosirea mâinii în activități de prindere și rotire (de ex: când deschidem un capac); ulterior survine și slăbiciunea mâinii cu dificultate în executarea activităților manuale. Cu evoluția bolii, policele adoptă o poziție caracteristică, în Z.
La palpare, medicul simte deformarea articulației, uneori crepitații, edem și pacientul relatează durere la mișcări de provocare.
Medicul va indica radiografii în poziții speciale pentru artroza bazei degetului. Radiografic, boala are 4 stadii în funcție de gravitatea bolii.
Tratament
Alte opțiuni de tratament sunt injecțiile cu acid hialuronic și cu PRP. Însă toate aceste tratamente nu împiedică evoluția bolii ci doar tratează simptomatologia. Tratamentul chirurgical:
- Este indicat pacienților cu durere mare, care nu mai răspund la tratamentul conservator și o funcție scăzută a mâinii afectate.
- Intervenția presupune excizia subtotala sau totală a osului trapez și reconstrucția sptiului rămas și al ligamentului principal cu tendonul Flexorului Ulnar al Carpului. În același timp, se inspectează și articulațiile învecinate ale carpului și în cazuri selectate se poate decomprimă canalul carpian dacă pacientul are simptomatologie la acest nivel (link către sindromu de canal carpian).
- Există și alte posibilități chirurgicale cum sunt Hematomul prin distracție, suturi cu fire, proteză articulară; dar rezultatele studiilor nu demonstrează superioritatea acestora, fiind astfel folosite rar.
- Tratamentul chirurgical elimină durerea în postoperator și cu Fiziokinetoterapie adecvată pacientul își poate recupera în totalitate funcția mâinii.
Ce trebuie sa știți după operație
- Veți avea un pansament voluminos și atelă.
- Fiziokinetoterapia va începe la 1 luna după operație dar exerciții ușoare de mobilizare pot începe chiar de la 3 zile postoperator pentru a evita ankiloze și aderente, mai ales la pacienți mai varstinici.
- Tubul de dren va fi suprimat la 1-2 zile după operație.
- Mână va fi ținută ridicată, mai sus decât inima, timp de cel puțin 1 săptămână, inclusiv când dormiți.
- Dusul este permis după 72 h.
- Firele se vor suprima la 10-14 zile.
- Veți reveni la controale periodice atât în postoperator cat și pentru a evalua evoluția postperatorie în regimul de fiziokinetoterapie.
Complicații
- Sângerare
- Infecții
- Leziuni vasculonervoase
Preț de la 1200€
FORMULAR PROGRAMĂRI DR. ANA OȚEL
Ai apelat la serviciile dr. Ana Oțel? Lasă un comentariu cu feedback-ul tău.
